Introducere
Știm că a vorbi despre testament înseamnă, de fapt, a vorbi despre despărțire: despre cei dragi, despre ce rămâne după noi și despre dorința de a nu lăsa certuri în urmă. La fel de greu poate fi să descoperiți un plic cu un testament printre hârtiile unui părinte și să nu știți dacă are vreo valoare. Acest ghid explică simplu și pas cu pas cum funcționează testamentul în România.
Pe scurt: Codul civil recunoaște două forme obișnuite, testamentul olograf, scris de mână, și testamentul autentic, întocmit la notar. Pentru cel autentic, onorariul minim este de 130 lei, la care se adaugă taxa de arhivare și TVA. Oricare formă ați alege, nu puteți lăsa liber toată averea dacă aveți soț, copii sau părinți moștenitori rezervatari.
Mai jos găsiți formele testamentului, tarifele de la notar în 2026, calculul rezervei cu exemple, locul unde se păstrează și se caută testamentul, modul în care se schimbă sau se contestă, situațiile speciale (românii din străinătate, dorințele pentru înmormântare) și un plan în șase pași. Textul este informativ; pentru cazul dumneavoastră, un notar public vă poate îndruma.
Dacă vă gândiți și la felul în care ați dori să fiți amintit, o pagină de amintiri pe Kinmory poate aduna într-un singur loc fotografii și povestea unei vieți, ca un gest despre memorie, nu despre bunuri.
Testamentul în România: formele olograf, autentic și privilegiat
Codul civil recunoaște două forme obișnuite de testament: olograf, scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, și autentic, întocmit la notar (art. 1.040). Testamentele privilegiate se fac doar în situații excepționale. Fără una dintre cerințele de formă, testamentul olograf este lovit de nulitate absolută (art. 1.041).
| Criteriul | Testament olograf | Testament autentic | Testament privilegiat |
|---|---|---|---|
| Unde se face | Oriunde, de testator, fără notar | La notar, cu 1 sau 2 martori dacă testatorul dorește | În fața unui funcționar al autorității locale (epidemii, catastrofe, război), a comandantului navei, aeronavei sau unității militare ori a medicului-șef al unei instituții sanitare |
| Cerințe de formă | Scris în întregime de mâna testatorului, datat, semnat (art. 1.041) | Dictat notarului, citit, confirmat ca ultimă voință, semnat (art. 1.043–1.044) | Întotdeauna 2 martori; semnat de testator, de cel care îl primește și de martori (art. 1.047) |
| Cost la întocmire | Nimic | Onorariu minim de 130 lei, plus arhivare și TVA | Nu se întocmește la notar |
| Riscuri | Pierdere, ascundere, falsificare, vicii de formă, contestarea scrisului | Cele mai puține vicii de formă; originalul rămâne în arhiva notarului | Devine caduc la 15 zile după ce testatorul putea testa în formă obișnuită (art. 1.048) |
| După deces | Se prezintă unui notar, care îl deschide, îl vizează și îl validează (art. 1.042) | Notarul îl găsește în registrul național (art. 1.046) | Notarul îl deschide și îl vizează în procedura succesorală (Legea nr. 36/1995, art. 107) |
Dacă un testament este nul din cauza unui viciu de formă, el poate produce totuși efecte, atunci când îndeplinește cerințele unei alte forme testamentare (art. 1.050). Nu vă bizuiți însă pe această excepție.
Cine poate face testament
Pentru a dispune prin testament aveți nevoie de capacitate deplină de exercițiu și de discernământ. Capacitatea deplină începe la 18 ani (art. 38); un minor o dobândește prin căsătorie (art. 39), iar instanța de tutelă o poate recunoaște de la 16 ani, pentru motive temeinice (art. 40). Minorul cu capacitate restrânsă nu poate dispune prin liberalități, cu excepțiile prevăzute de lege (art. 988). Testamentul este valabil numai dacă testatorul a avut discernământ și consimțământul nu i-a fost viciat (art. 1.038).
Două persoane, de pildă soții, nu pot face un testament comun, nici unul în favoarea celuilalt, nici în favoarea unui terț: fiecare își face propriul testament, altfel actul este lovit de nulitate absolută (art. 1.036).
Cât costă un testament la notar în 2026
Pentru un testament autentic, onorariul minim este de 130 lei, la care se adaugă taxa de arhivare de 10 sau 20 lei și TVA de 21%, dacă biroul este plătitor de TVA. Pragul vine din Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024; în practică, birourile cer de obicei mai mult.
Ordinul stabilește onorarii minime, nu un preț fix: notarul nu poate coborî sub ele (nerespectarea este abatere disciplinară), iar în practică prețurile cerute sunt mai mari. Tabelul reia sumele legate de testament, valabile la 30 octombrie 2026, fără TVA.
| Actul sau serviciul | Onorariu minim (lei, fără TVA) | De reținut |
|---|---|---|
| Autentificarea unui testament | 130 | Include consultația, redactarea, copiile pentru părți și autentificarea |
| Autentificarea declarației de revocare a unui testament | 50 | Notarul înscrie revocarea în registrul național |
| Retractarea revocării unui testament | Stabilit liber cu notarul | Fără tarif minim în ordin |
| Arhivare, la fiecare act | 10 sau 20 | 10 lei pentru actele păstrate 10 ani, 20 lei pentru cele păstrate permanent |
| Primirea unui înscris în depozit | 750 (până la 1 an), 1.500 (peste 1 an) | Întrebați biroul dacă se aplică și unui testament olograf |
| Exemplar în plus | 5–30 | Pe exemplar, în funcție de numărul de pagini |
Un calcul cu tarifele minime: 130 lei plus 10 lei arhivare fac 140 lei, iar cu TVA de 21% (140 × 1,21) rezultă 169,40 lei. Dacă se aplică taxa de arhivare de 20 lei, 150 × 1,21 înseamnă 181,50 lei. Declarația de revocare, 50 lei plus arhivare, ajunge la 72,60–84,70 lei cu TVA. TVA-ul standard este de 21% din 1 august 2025 (Codul fiscal, art. 291).
Prețurile din practică sunt mai mari. Capital.ro scria în 2026 despre circa 360–370 lei, sumă care include TVA și taxa de înscriere în registrul notarial, iar alte estimări din presă urcă la 400–550 lei. Sunt repere din practică, nu tarife oficiale: cereți prețul exact la birou, înainte de programare.
Testamentul olograf nu costă nimic la scriere, dar poate costa mai târziu. Dacă scrisul este contestat, notarul poate dispune o expertiză grafoscopică (Legea nr. 36/1995, art. 107 alin. 4), ceea ce adaugă cheltuieli în procedura succesorală.
Ce poate și ce nu poate face testamentul: rezerva succesorală
Puteți dispune liber doar de partea disponibilă a averii. Soțul supraviețuitor, copiii și, în lipsa copiilor, părinții sunt moștenitori rezervatari: fiecare are dreptul la jumătate din cota legală pe care ar fi primit-o fără testament (art. 1.088). Frații și celelalte rude nu au rezervă. Un testament care o încalcă nu dispare, ci este redus, la cerere.
Rezerva este stabilită de lege chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități sau dezmoșteniri (art. 1.086). Moștenitori rezervatari sunt soțul supraviețuitor, descendenții (copii, nepoți) și ascendenții privilegiați, adică părinții (art. 1.087 și 976). Descendenții îi înlătură pe părinți (art. 975), deci părinții sunt rezervatari doar dacă nu există copii sau alți descendenți.
Tabelul arată câteva situații uzuale. Fracțiunile se aplică valorii nete a averii, adică bunurile minus datoriile, la care se adaugă, doar pentru calcul, donațiile făcute în timpul vieții (art. 1.091).
| Situația | Moștenitori rezervatari | Rezerva din averea netă | Partea disponibilă |
|---|---|---|---|
| Un singur copil, fără soț | Copilul | ½ | ½ |
| Soț și doi copii | Soțul și cei doi copii | 1/8 + 3/16 + 3/16 = ½ | ½ |
| Fără soț și copii; ambii părinți în viață, plus frați | Părinții (frații nu) | 1/8 + 1/8 = ¼ | ¾ |
| Doar frați, nepoți sau alte rude | Nimeni | 0 | Toată averea |
Iată cum se ajunge la rândul al doilea, pe o avere netă de 400.000 lei. Soțul are ¼ din moștenirea legală (art. 972), iar cei doi copii împart ¾ în mod egal, deci câte 3/8 (art. 975). Rezerva fiecăruia este jumătate din cota legală: soțul 1/8 (50.000 lei), fiecare copil 3/16 (75.000 lei). Rezervat în total: 200.000 lei, adică jumătate; disponibili rămân 200.000 lei. Rândul al treilea: dacă trăiesc ambii părinți și frații, părinții primesc împreună ½ din moștenirea legală, deci câte ¼ (art. 978), iar rezerva lor este de câte 1/8.
Dacă aveți copii din altă căsătorie, mai există o limită: soțului nu-i puteți lăsa prin liberalități mai mult de un sfert din moștenire și nici mai mult decât primește copilul care primește cel mai puțin (art. 1.090).
Legatar universal, cu titlu universal sau cu titlu particular
Legatarul este cel numit prin testament; moștenitorul legal este cel chemat de lege, iar o persoană poate fi și una, și alta (art. 1.102). Legatele sunt de trei feluri:
- Legat universal — o persoană sau mai multe primesc vocație la întreaga moștenire (art. 1.055);
- Legat cu titlu universal — vocație la o fracțiune, de exemplu jumătate din moștenire sau toate bunurile mobile (art. 1.056);
- Legat cu titlu particular — orice altceva: un apartament anume, o sumă de bani, un obiect de familie (art. 1.057).
Prin testament puteți numi și un executor testamentar (art. 1.077), care poate administra moștenirea până la 2 ani de la deschidere, perioadă prelungibilă de instanță (art. 1.079).
Ce se întâmplă dacă testamentul depășește partea disponibilă
Liberalitățile care încalcă rezerva sunt supuse reducțiunii, dar numai la cerere (art. 1.092). O pot cere moștenitorii rezervatari, succesorii lor și creditorii lor chirografari (art. 1.093), prin înțelegere sau în instanță (art. 1.094). Dreptul la acțiune se prescrie în 3 ani de la deschiderea moștenirii (art. 1.095), iar legatele se reduc înaintea donațiilor (art. 1.096).
Prin testament îi puteți înlătura de la moștenire pe unii dintre moștenitorii legali (art. 1.074), dar un moștenitor rezervatar își păstrează rezerva. O clauză care îl dezmoștenește pe cineva pentru că a contestat dispoziții ce aduc atingere rezervei se socotește nescrisă (art. 1.009).
Unde se păstrează testamentul și cum se găsește după deces
Testamentul autentic este înscris de notar, de îndată, în Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL), iar originalul rămâne în arhiva biroului. Testamentul olograf nu este înscris automat la scriere. După deces, notarul care dezbate succesiunea caută testamentul în RNNEL.
Registrul dă informații despre existența unui testament doar după decesul testatorului, dovedit cu certificatul de deces (Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, art. 230); testatorul poate obține informația pentru sine numai dacă o cere personal. Despre obținerea certificatului de deces găsiți detalii în ghidul despre certificatul de deces în România.
Pentru un testament olograf, regulamentul nu prevede o înscriere automată, la scriere. Îl puteți ține acasă, la o persoană de încredere sau, la cerere, la un notar, care primește înscrisuri în depozit; ce tarif se aplică și ce înscriere se face, aflați direct de la birou.
Ce faceți dacă găsiți un testament acasă
Dacă ați găsit un testament printre actele unui apropiat decedat, nu îl modificați, nu adăugați nimic și nu îl „reparați”. Testamentul olograf se prezintă unui notar înainte de a fi executat, pentru a fi vizat spre neschimbare (art. 1.042). Notarul îl deschide, constată starea lui materială într-un proces-verbal și îl validează în dosarul succesoral (Legea nr. 36/1995, art. 107). Păstrați originalul în siguranță și duceți-l notarului la care deschideți succesiunea.
Procedura în sine, de la acte la certificatul de moștenitor, este descrisă în ghidul despre succesiunea la notar în 2026. Rețineți un reper: termenul de opțiune succesorală este de un an de la deces (art. 1.103).
Povestea unei vieți, nu doar a bunurilor. Testamentul stabilește cine primește ce; despre un om vorbesc însă fotografiile, scrisorile și poveștile. Unele familii le adună într-o pagină de amintiri pe Kinmory, unde rudele pot fi invitate să adauge propriile amintiri. Aflați cum arată o pagină de amintiri
Cum se modifică, se revocă sau se contestă un testament
Testamentul este revocabil: cât trăiți, îl puteți schimba oricând printr-un testament nou sau printr-un act autentic de revocare la notar. După deces, un testament nu se „anulează” prin cerere. Moștenitorii pot cere instanței să constate nulitatea lui sau să reducă liberalitățile care depășesc partea disponibilă.
| Ce se dorește | Cum se face | Temei | Termen |
|---|---|---|---|
| Revocarea expresă | Testament ulterior sau act autentic notarial; revocarea făcută în formă autentică se înscrie în registru | Art. 1.051 | În timpul vieții testatorului |
| Revocarea tacită a unui testament olograf | Distrugerea, ruperea sau ștergerea lui, dacă testatorul îl putea reface | Art. 1.052 | În timpul vieții testatorului |
| Nulitate absolută (vicii de formă) | Acțiune în instanță | Art. 1.041, 1.036, 1.249 | Poate fi invocată oricând |
| Nulitate relativă (lipsa discernământului, vicii de consimțământ, anumite legate) | Acțiune în instanță | Art. 1.038, 990–991, 1.249 | 3 ani (art. 2.517); începutul depinde de cauză (art. 2.529) |
| Reducțiunea liberalităților excesive | Cerere la moștenitorii favorizați sau în instanță | Art. 1.092–1.095 | 3 ani de la deschiderea moștenirii |
Un testament ulterior îl revocă pe cel anterior doar în măsura în care conține dispoziții contrare sau incompatibile cu el (art. 1.052). Printre cauzele de nulitate relativă se numără și legatele făcute notarului care a autentificat testamentul, interpretului, martorilor sau celor care au dat asistență juridică la redactare (art. 991), dar și dolul, chiar dacă beneficiarul nu l-a cunoscut (art. 1.038).
Dacă un testament vă afectează și ajungeți în fața instanței, un avocat vă poate spune de când curge termenul în cazul dumneavoastră. Dacă este vorba de datorii sau de renunțarea la moștenire, vedeți ghidul despre datoriile care se moștenesc.
Situații speciale: românii din străinătate și dorințele pentru înmormântare
Dacă locuiți în străinătate
În statele care aplică Regulamentul (UE) nr. 650/2012, legea aplicabilă succesiunii este, în principiu, cea a statului în care aveați reședința obișnuită la deces (art. 21). Puteți alege însă legea statului a cărui cetățenie o aveți, printr-o declarație expresă în testament (art. 22). Un român stabilit în alt stat european poate astfel cere ca succesiunea sa să fie guvernată de legea română. Ce urmări are alegerea asupra rezervei sau asupra formei depinde de legea aleasă, așa că discutați cu un notar înainte de a o include în testament.
Poate un testament să conțină dorințe pentru înmormântare
Da. Orice persoană poate hotărî felul propriilor funeralii și poate dispune de corpul său după moarte (Codul civil, art. 80). Legea nr. 102/2014 cere ca locul și modalitatea înmormântării să respecte voința exprimată în timpul vieții de cel decedat, „fără nicio modificare a ultimei voințe” (art. 16); înmormântarea poate fi religioasă sau laică, precedată sau nu de incinerare. Printre cei obligați să dispună cu privire la înmormântare, art. 17 enumeră, după persoana care s-a angajat prin contract, „persoana stabilită prin testamentul defunctului”.
Legea nu spune în ce formă trebuie exprimată dorința. Fiindcă testamentul poate fi deschis abia după înmormântare, notați dorințele și pe o foaie separată, pe care familia să o găsească repede, și vorbiți despre ele cu cei apropiați. Dacă nu s-a exprimat nicio dorință, art. 80 stabilește ordinea celor care hotărăsc: soțul, părinții, descendenții și rudele până la gradul al patrulea; în toate cazurile se ține seama de apartenența confesională a celui decedat. Pentru etapele concrete, vedeți ce trebuie făcut după un deces și cum se organizează o înmormântare.
Testamentul pas cu pas
Un testament valabil se face în șase pași, de la inventarul bunurilor până la informarea unei persoane de încredere. Nu trebuie făcuți într-o singură zi.
- Stabiliți ce și cui lăsați — Faceți o listă a bunurilor (locuință, teren, conturi, vehicule) și a persoanelor pe care vreți să le avantajați, apoi hotărâți ce primește fiecare și ce doriți să se știe despre înmormântarea dumneavoastră.
- Verificați cine sunt moștenitorii rezervatari — Aflați dacă aveți soț, copii sau, în lipsa copiilor, părinți în viață și calculați partea disponibilă: rezerva fiecăruia este jumătate din cota pe care ar primi-o fără testament.
- Alegeți forma testamentului — Testamentul autentic, făcut la notar, este cel mai sigur; testamentul olograf nu costă nimic la scriere, dar are mai multe riscuri de formă și de păstrare.
- Mergeți la notar sau scrieți testamentul de mână — La notar dictați dispozițiile, iar notarul le scrie, vi le citește și autentifică actul. Pentru un testament olograf scrieți tot textul de mână, puneți data completă și semnați la final.
- Înregistrați sau depuneți testamentul — Notarul înscrie testamentul autentic în registrul național notarial. Un testament olograf rămâne la dumneavoastră sau la o persoană de încredere ori, la cerere, poate fi primit în depozit de un notar.
- Spuneți cuiva că există și unde se află — Anunțați o persoană de încredere că aveți un testament și unde se află, iar dorințele privind înmormântarea notați-le și într-un înscris separat, pe care familia să îl găsească repede.
Codul civil nu oferă un model de testament; pentru cel olograf cere doar cele trei elemente de formă din art. 1.041. Dispozițiile trebuie formulate clar, cu persoanele și bunurile identificate fără echivoc, iar un notar vă ajută să exprimați exact ce doriți.
Întrebări frecvente
Cât costă un testament la notar?
Onorariul minim pentru autentificarea unui testament este de 130 lei, la care se adaugă o taxă de arhivare de 10 sau 20 lei și TVA de 21%, dacă biroul notarial este plătitor de TVA (Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024, în vigoare la 30 octombrie 2026). Prețurile cerute în practică sunt mai mari: presa din 2026 indică 360–370 lei, cu TVA și taxa de registru incluse. Cereți prețul exact la birou.
Este valabil un testament scris de mână?
Da, dacă respectă cerințele art. 1.041 din Codul civil: este scris în întregime de mâna testatorului, are dată și poartă semnătura lui. Un text tastat, fără dată sau nesemnat este lovit de nulitate absolută. După deces, notarul deschide și validează testamentul, iar dacă scrisul este contestat, poate dispune o expertiză grafoscopică.
Pot lăsa totul unei singure persoane?
Depinde de familie. Dacă aveți soț, copii sau, în lipsa copiilor, părinți în viață, aceștia sunt moștenitori rezervatari și au dreptul la jumătate din ceea ce li s-ar fi cuvenit fără testament (art. 1.088), așa că puteți dispune liber doar de partea disponibilă. Frații și celelalte rude nu sunt moștenitori rezervatari: dacă nu aveți soț, copii sau părinți, puteți lăsa totul unei singure persoane.
Cum se anulează un testament?
Cât trăiți, îl puteți revoca printr-un testament nou sau printr-un act autentic la notar; testamentul olograf poate fi revocat și prin distrugere. După deces, nimeni nu îl anulează printr-o simplă cerere: moștenitorii pot cere instanței să constate nulitatea, de pildă pentru un viciu de formă sau de consimțământ, ori reducerea liberalităților care încalcă rezerva, în 3 ani de la deschiderea moștenirii.
Unde se păstrează testamentul?
Originalul testamentului autentic rămâne în arhiva notarului, care îl înscrie de îndată în Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL). Testamentul olograf se păstrează unde alegeți: acasă, la o persoană de încredere sau, la cerere, la un notar. Spuneți cuiva că există și unde se află, pentru că registrul dă informații doar după deces.
Poate un testament conține dorințe pentru înmormântare?
Da. Orice persoană poate hotărî felul propriilor funeralii (art. 80 din Codul civil), iar Legea nr. 102/2014 cere ca locul și modalitatea înmormântării să respecte voința exprimată în timpul vieții (art. 16). Legea nu spune în ce formă trebuie exprimată dorința, iar testamentul se deschide adesea după înmormântare. Notați dorințele și într-un înscris separat și spuneți-le familiei.
Rezumat
- Forme: testamentul obișnuit este olograf (scris de mână, datat, semnat) sau autentic (la notar); cele privilegiate sunt pentru situații excepționale.
- Cost: onorariul minim pentru autentificare este de 130 lei, plus arhivare (10 sau 20 lei) și TVA de 21%; în practică prețul este mai mare.
- Rezerva: soțul, copiii și, în lipsa copiilor, părinții păstrează jumătate din cota legală; frații nu au rezervă.
- Păstrare: testamentul autentic este înscris de notar în RNNEL; cel olograf rămâne la dumneavoastră sau la o persoană de încredere ori la notar.
- Testament găsit acasă: nu îl modificați; duceți-l notarului care dezbate succesiunea.
- Schimbare: revocare prin testament nou sau act autentic; după deces, nulitate sau reducțiune, în instanță (3 ani pentru reducțiune).
- Înmormântare: dorințele exprimate în viață trebuie respectate (Codul civil, art. 80; Legea nr. 102/2014, art. 16); notați-le și separat.
Surse și precizări
- Codul civil (Legea nr. 287/2009), forma consolidată din 3 mai 2026 (legislatie.just.ro) — art. 38–41, 80, 972–978, 988, 1.034–1.053, 1.055–1.057, 1.074–1.096, 1.102–1.103, 1.249, 2.517, 2.529 (forme, capacitate, rezervă, revocare, termene).
- Legea notarilor publici nr. 36/1995, forma consolidată din 6 decembrie 2024 (legislatie.just.ro) — art. 107 (deschiderea testamentului olograf) și art. 164 (registrele notariale, RNNEL); Regulamentul de aplicare, Ordinul nr. 2333/C/2013 (legislatie.just.ro) — art. 230 și 238 (înscrierea în RNNEL și informațiile după deces).
- Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024, normele privind tarifele de onorarii minimale, forma din 13 ianuarie 2025 (legislatie.just.ro) — anexa 1 pct. 3, 4 și 22, art. 7, 9 și 11.
- Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 291 alin. 1, forma din 25 octombrie 2026 (legislatie.just.ro) — cota standard de TVA de 21% din 1 august 2025.
- Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare (legislatie.just.ro) — art. 16–17; Regulamentul (UE) nr. 650/2012, art. 21–22 (eur-lex.europa.eu).
- Capital.ro (2026) — prețuri din practică pentru un testament autentic, citate ca repere, nu ca tarife oficiale.
Informațiile sunt actuale la 30 octombrie 2026. Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Tarifele și prețurile se confirmă la biroul notarial ales, iar cazurile concrete (rezervă, contestare, lege aplicabilă unei succesiuni cu element străin) se discută cu un notar public sau cu un avocat. Informații oficiale: Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (unnpr.ro).
Articole similare
- Succesiunea la notar în 2026 — pașii, actele și costurile dezbaterii succesorale.
- Datoriile se moștenesc? — acceptarea și renunțarea la moștenire.
- Certificatul de deces în România — cum se obține primul act din dosar.
- Ce trebuie făcut după un deces — primii pași, în ordine.
- Ajutorul de înmormântare în 2026 — cuantum, condiții, acte.
- Arhiva de familie: fotografii, nume, povești — cum păstrați amintirile familiei.