Datoriile se moștenesc? Ce se întâmplă cu conturile bancare și creditele

Introducere

Știm că citiți acest ghid într-un moment greu. După pierderea unei persoane dragi, la durere se adaugă adesea o teamă foarte concretă: un plic de la bancă, un apel despre o rată neplătită sau întrebarea care revine noaptea — „ce se întâmplă acum cu creditul lui?”.

Răspunsul scurt: datoriile se moștenesc, dar nu devin datoriile dumneavoastră personale. Ele intră în pasivul moștenirii, iar moștenitorul care acceptă răspunde, ca regulă, numai cu bunurile primite din moștenire, proporțional cu cota sa. Nimeni nu vă poate cere să vindeți locuința dumneavoastră pentru un credit al defunctului — cu o singură excepție în materie succesorală (datoriile comune ale soților și calitatea de codebitor sau garant sunt temeiuri distincte, explicate mai jos). O explicăm clar, pentru că este exact greșeala pe care o fac, din grabă și din durere, multe familii.

Mai jos găsiți, pe pași: cine plătește datoriile unei persoane decedate, ce se întâmplă cu contul bancar al unei persoane decedate și cu creditul după deces, cum funcționează asigurarea atașată creditului și cum se renunță la moștenire. Dacă abia acum parcurgeți primele formalități, vă poate ajuta și ghidul despre ce trebuie făcut după un deces. Iar când șirul de solduri și rate devine copleșitor, unele familii își fac loc și pentru o pagină de amintiri despre omul din spatele actelor.

Informațiile din acest articol sunt actuale la data de 20 septembrie 2026. Verificați situația concretă la un notar public sau la un avocat și consultați Portalul Legislativ, legislatie.just.ro.

Datoriile se moștenesc? Ce se transmite și în ce limită

Da, datoriile se moștenesc — dar într-un sens tehnic, nu în cel temut de familii. Ele formează pasivul moștenirii, iar bunurile, activul. Moștenitorul care acceptă răspunde pentru acest pasiv numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia (sursă: Codul civil, art. 1114 alin. 2, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026).

Salariul, locuința și economiile dumneavoastră nu răspund pentru creditele defunctului. Dacă moștenirea cuprinde bunuri de 50.000 lei și datorii de 80.000 lei, creditorii se îndestulează din cele 50.000 lei; diferența de 30.000 lei nu vi se poate cere (exemplu ilustrativ). Răspunderea este, în plus, proporțională cu cota, nu solidară.

Circulă încă informație depășită: vechea distincție dintre acceptarea „pură și simplă” și cea „sub beneficiu de inventar” nu mai există. Din 1 octombrie 2011, limitarea răspunderii la valoarea moștenirii este regula implicită, fără vreo procedură specială. Dreptul de opțiune rămâne însă indivizibil: nu puteți accepta apartamentul și refuza creditul (art. 1101).

Ce nu se moștenește

Amenzile contravenționale neachitate nu se urmăresc la moștenitori. Codul de procedură fiscală prevede expres că dispozițiile privind transmiterea obligațiilor „nu sunt aplicabile în cazul obligației de plată a sumelor ce reprezintă amenzi aplicate, potrivit legii, debitorului persoană fizică” (sursă: Legea nr. 207/2015, art. 27 alin. 2, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026) — textul pe care îl invocați la o somație pentru o amendă a defunctului.

Datoriile fiscale propriu-zise se transmit, dar sub același plafon: codul îl indică drept debitor pe „moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului, în condițiile dreptului comun”, iar art. 27 alin. 1 trimite tot la dreptul comun, adică la limitarea din art. 1114 alin. 2 Cod civil (sursă: Legea nr. 207/2015, art. 23 alin. 1 lit. a și art. 27 alin. 1). Preluarea se face printr-o decizie comunicată, nu tacit. Se sting la deces și obligațiile strâns legate de persoana defunctului.

Soțul supraviețuitor: datorii comune și datorii succesorale

Pentru soțul supraviețuitor există două temeiuri diferite de răspundere, care nu se anulează reciproc. Primul este cel succesoral: limitat la bunurile moștenite și stins prin renunțare. Al doilea ține de regimul matrimonial.

Codul civil enumeră limitativ datoriile comune ale soților: cele pentru conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune; cele asumate împreună de ambii soți; cele asumate de oricare soț pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei; repararea prejudiciului cauzat prin însușirea unor bunuri, în limita sporirii bunurilor comune (sursă: Codul civil, art. 351; verificat la septembrie 2026). Un credit luat de un singur soț nu devine automat comun.

Când datoria este comună, regula este fermă: „soții răspund solidar, cu bunurile proprii”, în măsura în care obligațiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune (art. 352 alin. 1). Această răspundere nu este plafonată de valoarea moștenirii și nu dispare dacă renunțați la moștenire.

Excepția care contează: sustragerea de bunuri din moștenire

O singură cale duce la răspunderea cu bunurile proprii, și nu ține de mărimea creditului, ci de comportament. Codul civil reglementează „acceptarea forțată”: moștenitorul care, cu rea-credință, a sustras ori a ascuns bunuri din moștenire este considerat că a acceptat-o, chiar dacă anterior renunțase, pierde dreptul asupra bunurilor ascunse și „este ținut să plătească datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota sa din moștenire, inclusiv cu propriile sale bunuri” (sursă: Codul civil, art. 1119 alin. 2, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026).

De aceea insistăm, cu blândețe: nu retrageți bani din contul persoanei decedate și nu ridicați bunuri din locuința ei înainte de finalizarea succesiunii. Dacă aveți nevoie urgentă de bani pentru cheltuielile funerare, calea corectă este ajutorul de înmormântare de la stat — o prestație separată, fără legătură cu moștenirea.

Cum aflați ce conturi și datorii avea persoana decedată

Nu există în România un registru unic pe care moștenitorii să îl poată interoga pentru toate conturile și creditele unei persoane decedate. Informația se strânge din trei direcții: documentele rămase, cererile notarului către instituții și solicitările adresate fiecărei bănci în parte.

Începeți cu corespondența — extrase de cont, notificări de rată, facturi, decizii de impunere. Notarul care instrumentează succesiunea poate cere informații de la bănci. În paralel, obțineți certificatul fiscal de la direcția de taxe și impozite locale a primăriei și verificați obligațiile la ANAF.

Pentru informația protejată de secretul bancar, legea permite furnizarea datelor „la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia”, dacă solicitarea este justificată de scopul urmărit (sursă: OUG nr. 99/2006, art. 113 alin. 2 lit. a; verificat la septembrie 2026). Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat, printr-o decizie în interesul legii, că simpla calitate de moștenitor nu este suficientă: trebuie justificat scopul urmărit (sursă: ÎCCJ, Decizia nr. 9/2024). În practică, sunt invocate scopuri precum stabilirea masei succesorale, plata datoriilor sau verificarea unor operațiuni suspecte.

Un avertisment util: nici Biroul de Credit, nici Centrala Riscului de Credit a BNR nu au o procedură prin care moștenitorii să obțină raportul de credit al unei persoane decedate — accesul este conceput ca drept personal al persoanei vizate.

Pensia plătită după deces: cine o restituie

Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a survenit decesul — pensia lunii decesului rămâne cuvenită (sursă: Legea nr. 360/2023, art. 100 alin. 1 lit. a; verificat la septembrie 2026). Se întâmplă însă ca o rată să intre în cont după deces, până la actualizarea evidențelor.

Vestea bună: primul canal de recuperare nu sunteți dumneavoastră, ci banca. La cererea casei de pensii, banca restituie sumele virate necuvenit din contul beneficiarului decedat, în limita soldului disponibil la data înregistrării cererii și în cel mult 30 de zile calendaristice (sursă: Legea nr. 360/2023, art. 156 alin. 8, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026). Doar dacă sumele au fost deja retrase, casa de pensii caută persoana care le-a încasat efectiv (art. 156 alin. 7); dacă aceasta nu e identificată în 3 ani de la deces, sumele nu se mai recuperează (art. 156 alin. 9). Deci nu retrageți sumele intrate în cont după data decesului.

Nu confundați această restituire cu pensia de urmaș — un drept propriu al familiei, solicitat separat.

Conturi, carduri și credite după deces

La data decesului, conturile titularului se blochează pentru operațiunile obișnuite, iar orice împuternicire dată pe cont încetează de drept — mandatul se stinge prin moartea mandantului (sursă: Codul civil, art. 2030 lit. c, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026). Accesul la sume se redeschide numai pe baza certificatului de moștenitor sau a certificatului de calitate de moștenitor.

Tabelul 1 — Ce se transmite moștenitorilor și ce faceți în fiecare caz

Sursă: Codul civil, Legea nr. 207/2015, Legea nr. 360/2023 — legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026. Încadrarea concretă o face notarul sau instanța.

Contul curent și depozitele

Două nuanțe utile: moștenitorii trebuie să înștiințeze de îndată cealaltă parte despre deces (art. 2035), iar actele făcute de împuternicit înainte de a fi cunoscut sau de a fi putut cunoaște decesul rămân valabile (art. 2036). O plată făcută în ziua decesului, fără să știți, nu vă este imputabilă — dar o retragere făcută știind că titularul a decedat poate fi analizată ca acceptare tacită și prin prisma art. 1119. Depozitele la termen se eliberează tot pe baza certificatului de moștenitor — procedura, în ghidul despre succesiune și certificatul de moștenitor.

Cardul de credit și descoperitul de cont

Descoperitul de cont și cardul de credit sunt tot credite de consum, reglementate de aceeași OUG nr. 50/2010: soldul lor intră în pasivul moștenirii, în limita bunurilor moștenite și proporțional cu cota (art. 1114 alin. 2), iar scadența anticipată cere și aici cele 90 de zile consecutive de restanță, nu simplul fapt al decesului (detaliat mai jos).

Atenție la cardul suplimentar, emis pe numele unui membru al familiei: el funcționează pe baza unei împuterniciri date de titular, iar împuternicirea încetează de drept la deces (art. 2030). Din momentul în care aflați de deces, nu mai folosiți cardul suplimentar — sunt plăți făcute cu un mandat stins, care pot fi analizate ca acceptare tacită (art. 1110) și, în formele grave, prin prisma art. 1119.

Cardurile se predau sau se închid la bancă odată cu prezentarea certificatului de moștenitor, când se reglementează și celelalte conturi.

Ce se întâmplă cu creditul după deces și cu ipoteca

Contrar temerii răspândite, decesul împrumutatului nu dă băncii dreptul de a cere imediat întreaga sumă. Legea condiționează scadența anticipată de 90 de zile consecutive de restanță — pentru creditele de consum (OUG nr. 50/2010, art. 38 alin. 9) și, cu text identic, pentru creditele imobiliare oferite consumatorilor (OUG nr. 52/2016, art. 55 alin. 4, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026). Creditul continuă conform graficului.

O protecție suplimentară, rar menționată: când consumatorul sau soțul acestuia se află în situație de șomaj, de reducere drastică a salariului sau de deces, dobânda penalizatoare nu poate depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda curentă, pe cel mult 12 luni și cel puțin 6 luni în cazul decesului (sursă: OUG nr. 50/2010, art. 38 alin. 3 și OUG nr. 52/2016, art. 53 alin. 2). Dacă banca aplică penalități mai mari, invocați expres acest text.

Pentru ipotecă, moștenitorul căruia îi revine la partaj un bun grevat de ipotecă răspunde pentru datoria garantată integral, dar numai în limita valorii acelui bun (sursă: Codul civil, art. 1155 alin. 3 lit. c). Practic: fie preluați creditul și păstrați imobilul, fie imobilul se valorifică — dar nu riscați mai mult decât valoarea lui. Legea nr. 77/2016 privind darea în plată nu conține o prevedere specială pentru moștenitori; este un mecanism general, deschis oricărui debitor care îndeplinește condițiile legii.

Codebitor și garant: o răspundere care nu ține de moștenire

Dacă ați semnat ca împrumutat solidar (codebitor) sau ca garant, obligația izvorăște din propriul contract, nu din succesiune: renunțarea la moștenire nu vă eliberează de ea, iar plafonul din art. 1114 alin. 2 nu vă protejează. Distincția e recunoscută expres și de Legea nr. 77/2016, care tratează separat „codebitorii și garanții” de succesorii debitorului (art. 6). Invers, dacă decedează un codebitor, obligația solidară se divide de drept între moștenitorii acestuia, în afara obligațiilor indivizibile (sursă: Codul civil, art. 1460).

Asigurarea de viață atașată creditului

Multe credite au o poliță de viață atașată, al cărei beneficiar este, în practică, banca creditoare, de regulă desemnată irevocabil. Indemnizația se plătește asiguratului sau beneficiarului desemnat; în lipsa unuia, ea intră în masa succesorală (sursă: Codul civil, art. 2230; verificat la septembrie 2026).

• Acoperirea este de obicei limitată la soldul creditului principal, frecvent cu un plafon maxim. Dobânzile, comisioanele și penalitățile pot rămâne neacoperite — „asigurarea stinge creditul” este adesea inexact.
• Termenul de anunțare a asigurătorului este cel din contract, nu unul legal: comunicarea se face „în termenul prevăzut în contractul de asigurare”, iar asigurătorul poate refuza plata doar dacă întârzierea l-a împiedicat efectiv să determine cauza și întinderea pagubei (sursă: Codul civil, art. 2207). Termenele de 30 de zile sunt frecvente — verificați polița.
• Excluderile tipice: sinuciderea în primii 2 ani de la încheierea asigurării (art. 2233 Cod civil), afecțiuni preexistente, activități cu risc ridicat.

Dacă refuzul vi se pare nejustificat: reclamație scrisă la asigurător, apoi petiție la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și, dacă litigiul persistă, procedura gratuită de la SAL-Fin. Atenție: CSALB nu are competență asupra asigurătorilor — soluționează doar litigiile cu băncile și IFN-urile, instituții supravegheate de BNR (sursă: OG nr. 38/2015, art. 21 alin. 1; asfromania.ro, salfin.ro). Polița este un produs diferit de asigurarea de deces și serviciile funerare preplătite.

Firmele de recuperare a creanțelor: ce pot și ce nu pot face

Dacă o creanță a defunctului a fost cesionată unei firme de recuperare, aveți drepturi concrete (sursă: OUG nr. 50/2010, art. 71, 71² și 95¹, legislatie.just.ro).

• Firma trebuie înregistrată la ANPC — obligatoriu din 1 ianuarie 2017; cereți dovada.
• Aveți 30 de zile pentru a contesta în scris datoria; în acest interval recuperarea nu poate începe, iar necontestarea nu valorează recunoaștere.
• Sunt interzise hărțuirea, amenințările și tehnicile agresive; contactarea dumneavoastră ca moștenitor nu este însă, în sine, ilegală.
• Prescripția de 3 ani trebuie invocată de dumneavoastră (art. 2517): instanța nu o aplică din oficiu (art. 2512 alin. 2).

Reclamațiile se depun la ANPC, nu la CSALB.

Acceptare sau renunțare la moștenire: termen, formă și cost

Aveți 1 an de la data decesului pentru a accepta sau a renunța la moștenire (sursă: Codul civil, art. 1103 alin. 1, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026). Renunțarea se face numai prin declarație autentică, la orice notar public din țară sau la misiunile diplomatice ori consulare ale României, și se înscrie în registrul național notarial (art. 1120 alin. 2–3).

Renunțarea la moștenire din cauza datoriilor nu este un gest rușinos și nu înseamnă lipsă de respect față de cel plecat. Este o opțiune pe care legea o pune, deliberat, la dispoziția familiei, pentru ca pierderea unei persoane dragi să nu devină o povară financiară pentru cei rămași.

Renunțătorul este considerat că nu a fost niciodată moștenitor (art. 1121 alin. 1), iar partea lui trece la cei pe care i-ar fi înlăturat sau mărește cotele celorlalți. Decizia nu este irevocabilă: renunțarea poate fi revocată în restul termenului de 1 an, dacă moștenirea nu a fost acceptată între timp de alți moștenitori îndreptățiți la partea renunțătorului (art. 1123).

Cât despre cost: grila minimală de onorarii notariale nu are o linie dedicată acestei declarații. Prin analogie se aplică tarifele pentru declarații neevaluabile în bani, care pornesc de la aproximativ 50 lei plus TVA, plus eventuale taxe de arhivare — cifră orientativă, diferită de la un birou la altul. Cereți un deviz (sursă: OMJ nr. 177/C/2024 și OMJ nr. 2.864/C/2024; uniuneanotarilor.ro).

Tabelul 2 — Acceptare și renunțare, comparativ

Sursă: Codul civil, art. 351–352, 1103, 1108, 1114, 1120–1124 — legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026.

Ce poate fi considerat acceptare fără să vă dați seama

Acceptarea nu presupune neapărat o semnătură la notar. Ea poate fi expresă — vă însușiți explicit titlul de moștenitor într-un înscris — sau tacită, când faceți un act pe care nu l-ați fi putut face decât ca moștenitor (sursă: Codul civil, art. 1108 alin. 2–3; verificat la septembrie 2026).

Legea indică și o capcană contraintuitivă: valorează întotdeauna acceptare renunțarea, chiar gratuită, în favoarea unuia sau mai multor moștenitori determinați, precum și cea făcută în schimbul unei sume de bani (sursă: Codul civil, art. 1110 alin. 1 lit. b și c, legislatie.just.ro; verificat la septembrie 2026). Dacă semnați o „renunțare în favoarea fratelui meu” sau primiți bani pentru renunțare, juridic ați acceptat moștenirea — cu tot cu pasivul ei. Doar renunțarea pură și simplă, fără destinatar și fără contraprestație, produce efectul dorit.

Există și o zonă sigură: „actele de conservare, supraveghere și de administrare provizorie nu valorează acceptare” (art. 1110 alin. 3) — plata facturii la curent, ca să nu fie debranșată locuința, nu vă face moștenitor acceptant. Actele de dispoziție pot, în schimb, fi interpretate ca acceptare (art. 1110 alin. 2); înainte de un asemenea act, dați o declarație de neacceptare în formă autentică (art. 1111).

Nu este adevărat că „dacă trece anul în tăcere, se consideră automat renunțare”. Prezumția operează doar dacă succesibilul, citat legal, nu a acceptat în termen, iar notificarea trebuie comunicată cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului și să conțină, sub sancțiunea nulității, avertismentul privind consecința (art. 1112).

Decesul survenit înainte de 1 octombrie 2011: alte reguli

Verificați întâi data decesului: noul Cod civil se aplică moștenirilor deschise de la 1 octombrie 2011 (sursă: Legea nr. 71/2011, art. 91 și art. 220 alin. 1). Înainte, termenul de opțiune era de 6 luni, iar limitarea răspunderii la valoarea moștenirii nu opera implicit: acceptarea „curată și simplă” angaja și bunurile proprii ale moștenitorului. Într-o asemenea situație, consultați un notar sau un avocat.

Pașii concreți în primele săptămâni

Ordinea este aceasta: nu atingeți bunurile și conturile defunctului, obțineți copii ale certificatului de deces, cereți băncilor în scris soldul la data decesului, verificați asigurarea atașată creditului, faceți inventarul activului și al pasivului și abia apoi declarați opțiunea la notar, în termenul de 1 an. Nu trebuie făcute toate deodată.

1. Nu dispuneți de bunurile și de conturile defunctului — singura greșeală care poate transforma o răspundere plafonată într-una cu bunurile proprii (art. 1119 alin. 2).
2. Obțineți mai multe copii ale certificatului de deces, necesare la bancă, la notar, la casa de pensii și la furnizorii de utilități.
3. Cereți băncilor, în scris, situația la data decesului: soldul conturilor, soldul creditelor și graficul de rambursare.
4. Verificați dacă există o asigurare atașată creditului și anunțați asigurătorul în termenul din poliță.
5. Faceți inventarul: activ și pasiv, pe o singură foaie, adăugând certificatul fiscal de la primărie și situația de la ANAF — comparația este baza deciziei.
6. Mergeți la notar în termenul de 1 an și declarați opțiunea — acceptare sau renunțare (art. 1103, art. 1120).
7. Reglementați conturile și creditele cu certificatul de moștenitor, singurul act care permite deblocarea conturilor și preluarea creditului ipotecar.

Dacă vă simțiți copleșit, opriți-vă. Termenul de 1 an lasă loc pentru câteva săptămâni de răgaz, iar un notar poate prelua o bună parte din verificări.

Întrebări frecvente

Datoriile se moștenesc obligatoriu?

Nu automat. Datoriile defunctului nu devin datoriile dumneavoastră personale: ele intră în pasivul moștenirii. Dacă acceptați moștenirea, răspundeți numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota dumneavoastră (art. 1114 alin. 2 Cod civil). Dacă datoriile depășesc valoarea bunurilor, puteți renunța la moștenire în termenul de 1 an de la deces.

Ce se întâmplă cu creditul la bancă dacă titularul a decedat?

Creditul nu devine automat scadent integral la deces. Banca poate declara creditul scadent anticipat doar după 90 de zile consecutive de restanță (OUG 50/2010, art. 38 alin. 9). Ratele continuă potrivit graficului, iar moștenitorii care au acceptat le suportă în limita bunurilor moștenite. În caz de deces, dobânda penalizatoare nu poate depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda curentă, cel puțin 6 luni.

Cum se ridică banii din contul unei persoane decedate?

Contul se blochează la deces, iar orice împuternicire pe cont încetează de drept (art. 2030 Cod civil). Sumele se eliberează doar pe baza certificatului de moștenitor sau a certificatului de calitate de moștenitor, prezentat la bancă. Retragerea banilor înainte de finalizarea succesiunii poate fi considerată acceptare tacită și, în cazuri grave, atrage răspunderea cu bunuri proprii.

Până când pot renunța la moștenire și cât costă?

Termenul de opțiune succesorală este de 1 an de la data decesului (art. 1103 Cod civil). Renunțarea se face numai prin declarație autentică, la orice notar public din țară sau la misiunile diplomatice române, și se înscrie în registrul național notarial. Grila de onorarii nu are o linie dedicată acestei declarații — orientativ, porniți de la 50 lei plus TVA și cereți un deviz.

Plătește asigurarea de viață creditul după deces?

Dacă la credit era atașată o asigurare de viață, beneficiar este de regulă banca, desemnată irevocabil. Despăgubirea acoperă de obicei doar soldul creditului principal, uneori cu un plafon maxim, astfel încât dobânzile, comisioanele și penalitățile pot rămâne neacoperite. Termenul de anunțare a asigurătorului este cel din contract, nu unul legal — verificați polița.

Rezumat

• Răspundeți numai cu bunurile moștenite, proporțional cu cota (art. 1114 alin. 2 Cod civil) — nu cu patrimoniul personal.
• Singura excepție: sustragerea cu rea-credință a unor bunuri atrage răspunderea și cu bunurile proprii (art. 1119 alin. 2). Nu retrageți bani și nu ridicați bunuri înainte de succesiune.
• Renunțarea în favoarea cuiva anume sau contra unei sume de bani valorează acceptare (art. 1110 alin. 1); cea validă este pură și simplă, prin declarație autentică (art. 1120), în 1 an (art. 1103).
• Banca nu poate cere întregul credit doar pentru că titularul a decedat — sunt necesare 90 de zile consecutive de restanță (OUG 50/2010, art. 38 alin. 9; OUG 52/2016, art. 55 alin. 4), iar dobânda penalizatoare e plafonată la +2 puncte procentuale cel puțin 6 luni. La imobilul ipotecat, răspunderea e limitată la valoarea bunului (art. 1155 alin. 3 lit. c).
• Datoriile comune ale soților sunt un temei distinct, nelimitat de valoarea moștenirii și nestins prin renunțare (art. 351–352). Codebitorul și garantul răspund în baza propriului contract.
• Amenzile nu se transmit (Legea 207/2015, art. 27 alin. 2); datoriile fiscale se transmit, tot în limita bunurilor moștenite. Pensia virată după deces se restituie, în principal, de bancă (Legea 360/2023, art. 156 alin. 8).
• La decesele anterioare datei de 1 octombrie 2011 se aplică vechiul Cod civil: opțiune de 6 luni și, la acceptarea „curată și simplă”, fără limitarea răspunderii.

Articole utile

• Succesiune notar 2026: certificatul de moștenitor, pași și costuri — procedura la notar, actele și taxele.
• Certificat de deces în România: cum se obține și acte necesare — primul document cerut la bancă și la notar.
• Ce trebuie făcut după un deces — pașii esențiali — o hartă a primelor formalități.
• Pensia de urmaș 2026: condiții, cuantum și acte necesare — un drept propriu al familiei.
• Asigurare de înmormântare și servicii preplătite în România — produs diferit de asigurarea atașată creditului.

Un loc liniștit, dincolo de acte și de termene

Lunile de după o pierdere se umplu de somații și drumuri la ghișee — lucruri necesare, dar care au puțin de-a face cu omul pe care l-ați pierdut. Pe Kinmory puteți crea un memorial digital cu fotografii, momente de viață și mesaje din partea celor apropiați, accesibil rudelor oricând, inclusiv printr-un cod QR aplicat pe monument.

Creați un memorial digital pe Kinmory

Informațiile legale din acest articol au caracter orientativ și sunt actuale la 20 septembrie 2026. Ele au fost raportate la Codul civil (art. 351–352, 1101–1124, 1155, 1460, 2030–2036, 2207–2233, 2512, 2517), la Legea nr. 71/2011, la Legea nr. 207/2015 — Codul de procedură fiscală, la Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, la OUG nr. 50/2010 și OUG nr. 52/2016 privind creditul pentru consumatori, la OUG nr. 99/2006, la Legea nr. 77/2016, la OG nr. 38/2015 și la grila de onorarii notariale (OMJ nr. 177/C/2024 și OMJ nr. 2.864/C/2024) — toate consultate pe legislatie.just.ro. Legislația și practica bancară se pot modifica. Acest material nu înlocuiește consultanța juridică: pentru situația dumneavoastră concretă, adresați-vă unui notar public sau unui avocat.