Succesiune notar 2026: certificatul de moștenitor, pași, costuri și termene

Cuprins

• Ce este succesiunea și când trebuie făcută
• La ce notar se deschide succesiunea
• Ce acte sunt necesare pentru succesiune în 2026
• Succesiune notar 2026: cât costă (taxe și onorarii)
• Termenul de 2 ani și impozitul de 1%
• Pași la notar: procedura pas cu pas
• Ce faceți dacă apar dispute între moștenitori
• Întrebări frecvente (FAQ)
• Rezumat
• Articole utile

Introducere

Știm că vă aflați într-o perioadă apăsătoare. După pierderea unei persoane dragi, durerea se împletește cu o listă lungă de formalități, iar una dintre cele mai intimidante este dezbaterea moștenirii. Vă înțelegem oboseala și confuzia — nu este ușor să vă gândiți la acte și taxe atunci când tot ce vă doriți este liniște și timp alături de familie.

Tocmai de aceea am pregătit acest ghid despre succesiune notar 2026: vă explicăm, calm și pas cu pas, ce este dezbaterea succesiunii, la ce notar mergeți, ce documente pregătiți, cât costă certificatul de moștenitor și — foarte important — care sunt termenele care contează: termenul de opțiune de 1 an și perioada de scutire de 2 ani, după care apare impozitul de 1% pe imobile.

Materialul este scris pentru rude — cel mai adesea soțul supraviețuitor sau copiii defunctului — care trebuie să reglementeze situația unei locuințe, a unui teren, a unei mașini sau a unor conturi bancare. Informațiile au caracter orientativ și sunt actualizate la iulie 2026; vă recomandăm întotdeauna să le confirmați cu notarul dumneavoastră, pentru că grila de onorarii și cotele fiscale se pot modifica. Dacă abia acum treceți prin primele demersuri, vă poate ajuta și ghidul nostru despre primii pași după un deces.

Pe durata acestor formalități, unele familii aleg să păstreze memoria celui plecat într-un memorial digital pe Kinmory — un loc calm unde se adună fotografii și amintiri, la care rudele au acces oricând, de oriunde.

Ce este succesiunea și când trebuie făcută

Succesiunea (sau dezbaterea moștenirii) este procedura prin care se stabilește oficial cine sunt moștenitorii unei persoane decedate și ce bunuri revin fiecăruia. Se finalizează cu certificatul de moștenitor, actul care vă permite să treceți pe numele dumneavoastră imobilele, terenurile, autoturismul sau conturile defunctului. Fără el, nu puteți dispune legal de aceste bunuri.

Cei mai mulți oameni asociază succesiunea cu notarul, și pe bună dreptate: în lipsa unor conflicte, procedura succesorală notarială este calea normală, mai rapidă și mai ieftină decât cea judecătorească. Notarul verifică cercul de moștenitori, întocmește masa succesorală (activul și pasivul) și eliberează certificatul. Procedura este reglementată de Codul civil și de Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale (sursă: Portalul Legislativ, legislatie.just.ro — actualizat la iulie 2026).

Momentul potrivit pentru a începe nu este imediat după înmormântare, dar nici foarte târziu. Practic, majoritatea familiilor deschid succesiunea în primele luni, după ce au obținut certificatul de deces și au strâns actele de proprietate. Două repere temporale sunt esențiale și le detaliem mai jos: termenul de opțiune de 1 an și perioada de scutire de 2 ani.

Diferența dintre certificat de moștenitor, certificat de calitate de moștenitor și certificat suplimentar

Sunt trei documente diferite, ușor de confundat. Certificatul de moștenitor este cel „complet”, care stabilește atât cine moștenește, cât și ce bunuri. Certificatul de calitate de moștenitor atestă doar cine sunt moștenitorii, fără a inventaria bunuri. Certificatul suplimentar se eliberează ulterior, când apar bunuri necunoscute la prima dezbatere.

Formulările au caracter orientativ; încadrarea exactă a cazului dumneavoastră o face notarul (sursă: Codul civil; UNNPR — unnpr.ro; actualizat la iulie 2026).

Termenul de opțiune succesorală de 1 an

Fiecare moștenitor are un drept de opțiune: poate accepta sau renunța la moștenire. Acest drept trebuie exercitat în termen de 1 an de la data decesului, conform art. 1103 din Codul civil (sursă: Codul civil, art. 1100–1103 — legislatie.just.ro; actualizat la iulie 2026). Dacă lăsați să treacă anul fără să acceptați, riscați decăderea din dreptul de opțiune, adică pierderea calității de moștenitor. De aceea, chiar dacă nu ați strâns încă toate actele de proprietate, este prudent să vă prezentați din timp la notar pentru declarația de opțiune.

La ce notar se deschide succesiunea

Succesiunea se deschide la un notar public din circumscripția judecătoriei ultimului domiciliu al defunctului — nu unde locuiesc moștenitorii. Regula este stabilită de art. 954 din Codul civil și de Legea nr. 36/1995 (sursă: legislatie.just.ro; actualizat la iulie 2026). În limitele aceleiași circumscripții, puteți alege liber biroul notarial.

Cu alte cuvinte, dacă părintele dumneavoastră a avut ultimul domiciliu în Cluj-Napoca, succesiunea se dezbate la un notar din raza judecătoriei Cluj-Napoca, chiar dacă dumneavoastră locuiți la București sau în străinătate. Această regulă previne deschiderea a două dosare paralele pentru aceeași persoană și stabilește un singur birou competent. Dacă defunctul a decedat în străinătate, dar avea ultimul domiciliu în România, competent rămâne notarul de la acel domiciliu; pentru transcrierea actelor de stare civilă, vedeți și ghidul despre certificatul de deces.

Cum se verifică dacă succesiunea a fost deja deschisă

Înainte de a începe, notarul are obligația să verifice registrele naționale ținute de Uniunea Notarilor. Astfel se evită dublarea dosarelor și se descoperă un eventual testament.

• RNES / RNNEM — Registrul național notarial de evidență a succesiunilor: arată dacă dosarul a fost deja deschis la un alt notar.
• RNNELR — Registrul național notarial de evidență a liberalităților (testamente): arată dacă defunctul a lăsat un testament autentic.

Aceste verificări se fac electronic, prin sistemul Infonot al Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale (sursă: infonot.ro; actualizat la iulie 2026). Dumneavoastră nu trebuie să faceți nimic special — este pasul notarului — dar este util să știți că, dacă rudele au început deja o succesiune în alt oraș, aceasta va apărea în sistem.

Ce acte sunt necesare pentru succesiune în 2026

Pentru a dezbate succesiunea în 2026 aveți nevoie de trei categorii de documente: acte despre deces și rudenie, acte de identitate ale moștenitorilor și acte care dovedesc proprietatea bunurilor. Lista exactă v-o comunică biroul notarial la programare, dar cele de mai jos sunt cerute aproape întotdeauna.

Acte generale (aproape întotdeauna necesare):

• Certificatul de deces al defunctului (copie legalizată) — actul de pornire; vedeți cum se obține în ghidul despre certificatul de deces în România;
• Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor (carte de identitate sau pașaport);
• Actele de rudenie — certificate de naștere și, după caz, de căsătorie, care dovedesc legătura cu defunctul;
• Testamentul, dacă există (autentic sau olograf);
• Certificatul fiscal eliberat de primărie (Direcția de Taxe și Impozite Locale), care atestă că nu există datorii la bugetul local pe bunurile defunctului;
• Datele a doi martori care cunosc familia (în multe cazuri, notarul îi solicită).

Pe lângă acestea, fiecare tip de bun cere un act specific care dovedește dreptul de proprietate. Tabelul următor vă ajută să pregătiți dosarul fără drumuri suplimentare.

Tabelul 1 — Acte necesare în funcție de tipul bunului

Sursă orientativă: practica notarială curentă și grila UNNPR (unnpr.ro); confirmați lista finală cu notarul. Actualizat la iulie 2026.

Succesiune notar 2026: cât costă (taxe și onorarii)

Costul unei succesiuni în 2026 se compune, în principal, din onorariul notarului (calculat după grila minimală UNNPR, în funcție de valoarea moștenirii), din TVA de 21% aplicat onorariului și, pentru imobile, din taxa de intabulare de aproximativ 0,15%. Dacă procedura se face după 2 ani de la deces, se adaugă și impozitul de 1% pe imobile. Toate sumele sunt orientative.

Onorariul notarial nu este fix, ci proporțional cu valoarea masei succesorale, potrivit grilei stabilite de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) (sursă: unnpr.ro; actualizat la iulie 2026). Peste onorariu se aplică TVA de 21% — cota standard majorată de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025 (sursă: Codul fiscal / ANAF — anaf.ro; actualizat la iulie 2026). Pentru bunurile imobile, înscrierea dreptului în Cartea Funciară presupune o taxă de intabulare de circa 0,15% din valoare, încasată de ANCPI/OCPI (sursă: ancpi.ro; actualizat la iulie 2026).

Pentru a vă face o imagine, tabelul de mai jos ilustrează un caz simplificat: un apartament evaluat la 300.000 lei, moștenit de doi copii, dezbatere în interiorul celor 2 ani. Cifrele sunt exemplificative și pot diferi de la caz la caz.

Tabelul 2 — Exemplu de calcul al costurilor (apartament 300.000 lei, 2 moștenitori)

Cifrele sunt orientative și au rol de exemplu. Onorariul real se stabilește de notar pe grila UNNPR, în funcție de valoarea și componența moștenirii. Sursă: UNNPR (unnpr.ro), Codul fiscal/ANAF (anaf.ro), ANCPI (ancpi.ro); tariful certificatului de calitate provine din surse comerciale notariale și are caracter orientativ. Actualizat la iulie 2026 — cereți întotdeauna un deviz la notar.

Pentru comparație, aceste costuri sunt, de regulă, mult mai mici decât cheltuielile cu înmormântarea propriu-zisă; puteți vedea ordinele de mărime în ghidul despre cât costă o înmormântare în România în 2026. O parte dintre aceste cheltuieli poate fi acoperită prin ajutorul de înmormântare de la stat, care este însă o prestație separată de procedura succesorală.

Termenul de 2 ani și impozitul de 1%

Regula pe care merită să o rețineți este simplă: dacă finalizați succesiunea în primii 2 ani de la data decesului, nu plătiți impozit pe imobilele moștenite; dacă o finalizați după 2 ani, se datorează un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile. Prevederea se regăsește la art. 111 din Codul fiscal (sursă: Codul fiscal — ANAF, static.anaf.ro; actualizat la iulie 2026).

Este important de subliniat ce intră și ce nu intră sub acest impozit. Impozitul de 1% se aplică imobilelor: apartamente, case și terenuri. Nu se aplică autoturismelor, conturilor bancare, acțiunilor sau pensiilor private. Așadar, dacă moștenirea nu conține imobile, termenul de 2 ani nu vă afectează financiar — deși opțiunea succesorală de 1 an rămâne valabilă în orice caz.

Sursă: Codul fiscal, art. 111 (ANAF — anaf.ro); actualizat la iulie 2026. Valoarea exactă a impozitului se stabilește raportat la valoarea imobilului — confirmați la notar și la ANAF.

Sfatul practic, spus cu blândețe: chiar dacă durerea vă face să amânați formalitățile — o reacție cât se poate de firească — încercați să nu depășiți perioada de 2 ani atunci când în moștenire există o locuință sau un teren. Un impozit de 1% pe un apartament poate însemna câteva mii de lei care s-ar putea evita.

Pași la notar: procedura pas cu pas

Procedura succesorală notarială parcurge, de regulă, șapte pași, de la obținerea certificatului de deces până la intabularea imobilului. Nu trebuie să le faceți pe toate într-o singură zi; important este să respectați ordinea și termenele. Mai jos găsiți întreaga succesiune, pe scurt.

1. Obținerea certificatului de deces — primul act din dosar, eliberat de Starea Civilă. Detalii în ghidul despre certificatul de deces. Cereți din start mai multe copii legalizate.
2. Alegerea notarului competent — un notar din circumscripția judecătoriei ultimului domiciliu al defunctului (art. 954 Cod civil; Legea nr. 36/1995).
3. Programarea și declarația de opțiune succesorală — la prima întâlnire, moștenitorii declară dacă acceptă sau renunță la moștenire; termenul de opțiune este de 1 an (art. 1103 Cod civil).
4. Depunerea actelor și verificarea în registre — depuneți dosarul complet; notarul verifică RNES (dosar deja deschis?) și RNNELR (testament?).
5. Declarațiile moștenitorilor și ale martorilor — se stabilesc cercul de moștenitori și componența masei succesorale; adesea sunt necesari doi martori.
6. Eliberarea certificatului de moștenitor — actul final, care atestă cine moștenește și ce anume.
7. Intabularea în Cartea Funciară — pentru imobile, dreptul se înscrie la OCPI; taxa este orientativ de 0,15% din valoare (ANCPI). Abia apoi puteți vinde sau ipoteca imobilul.

În lipsa unor neînțelegeri între moștenitori, întregul parcurs poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de complexitatea moștenirii și de rapiditatea cu care strângeți actele de proprietate.

Ce faceți dacă apar dispute între moștenitori

Dacă moștenitorii nu se înțeleg — asupra cercului de moștenitori, a componenței bunurilor sau a modului de împărțire — notarul nu poate elibera certificatul, iar succesiunea devine litigioasă și se soluționează în instanță, la judecătoria competentă. Procedura judiciară este reglementată de Codul de procedură civilă (sursă: legislatie.just.ro; actualizat la iulie 2026) și presupune, de regulă, timp și costuri mai mari.

În practică, cele mai frecvente situații care blochează dezbaterea notarială sunt: un moștenitor care refuză să se prezinte, dezacordul asupra valorii sau existenței unor bunuri și contestarea unui testament. În aceste cazuri, oricare dintre moștenitori poate cere instanței partajul succesoral — împărțirea bunurilor prin hotărâre judecătorească. Instanța poate dispune vânzarea bunului și împărțirea sumei, atunci când împărțirea în natură nu este posibilă.

Chiar și când relațiile sunt tensionate, merită încercată mai întâi calea notarială sau medierea: sunt mai rapide, mai ieftine și mai puțin dureroase emoțional decât un proces. Un notar cu experiență poate ajuta familia să găsească o soluție amiabilă înainte de a ajunge în sala de judecată.

Întrebări frecvente (FAQ)

Cât costă o succesiune în 2026?

Costul unei succesiuni în 2026 depinde de valoarea bunurilor moștenite. Onorariul notarial se calculează după grila minimală UNNPR, la care se adaugă TVA de 21%. Pentru un apartament de valoare medie, cu doi moștenitori, onorariul este orientativ de 1.200–2.000 lei plus TVA. Dacă succesiunea se face după 2 ani de la deces, se adaugă impozitul de 1% pe imobile. Sumele sunt orientative — cereți un deviz la notar.

În cât timp trebuie făcută succesiunea după deces?

Legea nu impune un termen fix pentru finalizarea succesiunii, dar prevede un termen de opțiune succesorală de 1 an de la data decesului (art. 1103 Cod civil), în care moștenitorii trebuie să accepte sau să renunțe la moștenire. În plus, dacă dezbateți succesiunea în primii 2 ani de la deces, nu plătiți impozit pe imobile. De aceea, cel mai bine este să nu amânați.

Ce se întâmplă dacă nu fac succesiunea în 2 ani?

Dacă finalizați succesiunea după 2 ani de la deces, se datorează un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile moștenite (art. 111 Cod fiscal). Impozitul se aplică apartamentelor, caselor și terenurilor, nu și autoturismelor sau conturilor bancare. Succesiunea rămâne posibilă și după 2 ani, dar devine mai scumpă. Verificați valoarea exactă la notar și la ANAF.

Ce documente îmi trebuie pentru succesiune la notar?

Aveți nevoie de: certificatul de deces, actele de identitate ale moștenitorilor, actele de rudenie (certificate de naștere și de căsătorie), actele de proprietate ale bunurilor, un certificat fiscal de la primărie, extrasul de Carte Funciară pentru imobile și testamentul, dacă există. Notarul verifică apoi în registrele naționale RNES și RNNELR. Lista exactă vă este comunicată de biroul notarial la programare.

Pot renunța la moștenire dacă sunt datorii?

Da. În termenul de opțiune de 1 an, orice moștenitor poate renunța la moștenire printr-o declarație autentică la notar. Renunțarea este utilă când datoriile defunctului depășesc valoarea bunurilor, pentru că moștenitorul care acceptă răspunde pentru pasivul succesoral. Renunțarea este, în principiu, definitivă, așa că analizați atent situația și, ideal, cereți sfatul unui notar sau avocat înainte de a decide.

Rezumat

• Succesiunea stabilește cine moștenește și ce bunuri revin fiecăruia; se finalizează cu certificatul de moștenitor, necesar pentru a transfera imobile, teren, auto și conturi.
• Notarul competent este cel din circumscripția judecătoriei ultimului domiciliu al defunctului (art. 954 Cod civil; Legea nr. 36/1995).
• Termenul de opțiune este de 1 an de la deces — acceptați sau renunțați la moștenire în acest interval (art. 1103 Cod civil).
• Perioada de scutire de 2 ani: dezbaterea în primii 2 ani = 0 impozit pe imobile; după 2 ani = impozit de 1% (art. 111 Cod fiscal). Impozitul nu se aplică autoturismelor și conturilor.
• Costul cuprinde onorariul UNNPR + TVA 21% + taxa de intabulare ≈ 0,15%; cifrele sunt orientative, cereți un deviz.
• Actele de bază: certificat de deces, acte de identitate, acte de rudenie, acte de proprietate, certificat fiscal, extras CF, testament (dacă există).
• În caz de dispute, dosarul devine litigios și se mută la judecătorie (partaj succesoral).
• Informațiile sunt orientative, actualizate la iulie 2026 — confirmați-le la notar, ANAF și UNNPR.

Articole utile

• Certificat de deces în România: cum se obține și acte necesare — primul document din dosarul de succesiune.
• Ce trebuie făcut după un deces — pașii esențiali — o hartă a primelor formalități.
• Ajutorul de înmormântare în 2026 — valoare și acte — sprijinul financiar de la stat, separat de succesiune.
• Cât costă o înmormântare în România în 2026 — pentru a compara cheltuielile funerare cu cele succesorale.
• Loc de veci — preț și concesiune în România 2026 — concesiunea locului de veci, un drept care se poate transmite în familie.

Păstrați memoria celui drag, chiar și între formalități

Dezbaterea moștenirii cere timp, drumuri și răbdare. Între aceste demersuri administrative, mulți oameni simt nevoia unui loc liniștit în care să adune ceea ce contează cu adevărat: chipul, povestea și amintirile persoanei plecate. Pe Kinmory puteți crea un memorial digital cu fotografii, momente de viață și mesaje din partea celor apropiați — un spațiu accesibil oricând, de oriunde, care poate include și un cod QR pentru monument.

Pe durata formalităților — gândiți-vă la un memorial digital

Informațiile legale și cifrele din acest articol au caracter orientativ și sunt actualizate la iulie 2026. Ele au fost raportate la Codul civil (art. 954, 1100–1103), Codul fiscal (art. 111 — ANAF), Legea nr. 36/1995 a notarilor publici, grila UNNPR și tarifele ANCPI. Legislația, grila de onorarii și cotele fiscale se pot modifica — vă recomandăm să verificați situația concretă la un notar public, la ANAF și la biroul de Carte Funciară din localitatea dumneavoastră.