Deshumare și Reînhumare în România: Acte Necesare, Termene Legale și Costuri în 2026

Introducere

Știm că nu este o hotărâre ușoară. Familiile ajung aici din necesitate: mutarea în alt oraș, dorința ca soții sau părinții să se odihnească în același loc, construirea unui cavou de familie sau o dispoziție a autorităților. A deschide din nou un mormânt înseamnă a redeschide și o durere care începuse să se așeze.

Deshumarea înseamnă scoaterea rămășițelor unei persoane dintr-un mormânt, iar în România ea nu se poate face oricând: legea împarte situația în trei regimuri, după cât timp a trecut de la înhumare. Ghidul de față explică, pentru fiecare regim, ce acte necesare cere procedura, în ce perioadă a anului se poate lucra și ce costuri apar.

Actualizare și limite. Informațiile sunt actualizate la 4 septembrie 2026. Tarifele de cimitir se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, iar listele de acte ale direcțiilor județene de sănătate publică nu sunt identice. Verificați regulamentul primăriei dumneavoastră și lista DSP-ului județului în care se află mormântul.

Ce înseamnă deshumare și prin ce diferă de exhumare

Legea folosește cei doi termeni ca sinonime: HG nr. 741/2016 scrie, la art. 29 alin. (1) și la art. 30 alin. (1), „Exhumarea/Deshumarea”. La unele administrații de cimitir însă — de exemplu la Sibiu — cele două denumiri marchează servicii distincte, cu proceduri și tarife foarte diferite.

Distincția apare și în legea de bază: Legea nr. 102/2014 vorbește, la art. 9 alin. (4), despre „exhumarea cadavrelor în vederea constatării cauzelor morții” — situația dispusă de organele judiciare —, iar la art. 9 alin. (5) despre osemintele care „pot fi deshumate în orice perioadă a anului […] după 7 ani de la deces” (textul integral, PDF oficial DSP Suceava). În lista de tarife a Primăriei Sibiu, „Exhumare cadavru din mormânt pământ” și „Deshumare oseminte în mormânt pământ” sunt poziții separate, cu prețuri care diferă de peste patru ori (lista de tarife, PDF).

Mic glosar al termenilor pe care îi veți întâlni la ghișeu

• Exhumare — administrativ, scoaterea corpului înainte de 7 ani; judiciar, scoaterea corpului pentru constatarea cauzelor morții.
• Reînhumare — așezarea rămășițelor într-un alt loc de înhumare, care poate fi și în același cimitir.
• Oseminte — rămășițele osoase rămase după descompunerea completă; osuarul este spațiul comun în care se depun.
• Concesiune — dreptul de folosință asupra locului de veci, detaliat în ghidul despre locul de veci și concesiune.

Cele trei regimuri legale ale deshumării

Sub 1 an de la înhumare, deshumarea la cererea familiei nu este posibilă — doar prin dispoziția procurorului sau a instanței. Între 1 și 7 ani este permisă numai cu aviz sanitar de la Direcția de Sănătate Publică și numai între 1 noiembrie și 31 martie, pentru reînhumare în alt loc. După 7 ani — oricând, fără aviz DSP.

Este informația cel mai des prezentată greșit. Textul de referință este HG nr. 741/2016, art. 29 alin. (2): „Deshumarea se poate face înainte de 7 ani de la data înhumării, cu avizul direcțiilor de sănătate publică, după împlinirea termenului de un an de la data înhumării și numai în perioada 1 noiembrie—31 martie, pe baza avizului sanitar eliberat de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, conform anexei nr. 6, în scopul reînhumării persoanei decedate în alt loc de înhumare” (HG nr. 741/2016, PDF oficial, DSP Bihor).

Din text se desprind trei precizări:

1. Fereastra 1 noiembrie–31 martie nu este o regulă generală. Se aplică exclusiv intervalului de la 1 la 7 ani de la înhumare. A spune că „în România deshumarea se face doar iarna” este inexact și poate face o familie să amâne inutil o procedură realizabilă în orice lună.
2. În acest interval, scopul este limitat prin lege: „în scopul reînhumării persoanei decedate în alt loc de înhumare”.
3. După 7 ani, avizul sanitar nu mai este necesar (Legea nr. 102/2014, art. 9 alin. 5).

Atenție la punctul de pornire: HG nr. 741/2016 numără cei 7 ani „de la data înhumării”, iar Legea nr. 102/2014 „de la deces”. De obicei diferența este de câteva zile, dar poate conta după o repatriere sau o anchetă. Dacă vă aflați aproape de limită, întrebați explicit de la ce dată se face calculul.

Tabel: cele trei regimuri ale deshumării în România

Structura se regăsește și local: Anexa 1 la HCL Cluj-Napoca nr. 300/2014 o reia la art. 60 și art. 65, adăugând că, după 7 ani, deshumarea se face pe baza adeverinței Consiliului local (regulamentul cimitirelor Cluj-Napoca). Nu există niciun regim în care deshumarea să se poată face fără niciun document.

Interdicția absolută în cazul unei infecții înalt patogene

Dacă persoana a decedat în urma unei infecții cu un agent infecțios înalt patogen, HG nr. 741/2016, art. 20 alin. (3) lit. k) prevede că „deshumarea înainte de trecerea a 7 ani de la deces este strict interzisă”. Este o interdicție absolută: niciun aviz sanitar și nicio cerere la primărie nu o pot depăși.

Încadrarea cauzei decesului nu o face familia și nici firma de servicii funerare: conform art. 20 alin. (4), ea revine direcției de sănătate publică din județul în care s-a produs decesul. Dacă aveți vreo îndoială, întrebați DSP-ul județean înainte de a depune o cerere și de a plăti un avans.

Interdicția face parte dintr-un set unitar de măsuri din același alineat: corpul nu se spală și nu se îmbălsămează (lit. b), „cadavrul se introduce în doi saci rezistenți de vinil” (lit. e), sicriul se sigilează și redeschiderea lui este interzisă (lit. g), iar adâncimea mormântului este de minimum 3 metri (lit. j). Mormântul a fost închis, din start, ca un spațiu care nu se redeschide — este o măsură de sănătate publică, nu un refuz administrativ.

Deshumare, acte necesare la DSP și la administrația cimitirului

Actele se depun în două locuri diferite. La DSP se cere avizul sanitar (formularul-tip din anexa nr. 6 a HG nr. 741/2016), pe baza cererii, a certificatului de deces și a dovezii deținerii locului de veci. La administrația cimitirului se depune cererea de deshumare, actul de concesiune și acordul celorlalți titulari, dacă sunt mai mulți.

Avizul sanitar este un formular oficial: anexa nr. 6 se numește „AVIZ SANITAR pentru deshumarea, transportul și reînhumarea cadavrelor umane”, este semnat de directorul executiv al DSP și are înscrisă o perioadă de valabilitate. Un singur document acoperă, așadar, toate cele trei operațiuni. Certificatul de deces vă va fi cerut aproape la fiecare ghișeu; dacă aveți nevoie de un duplicat, procedura este descrisă în ghidul despre certificatul de deces în România.

Tabel: cine ce documente cere

Listele diferă mult de la un județ la altul. Unele direcții cer și dosarul prestatorului: OPIS-ul DSP Timiș din 27.01.2023 are 12 poziții, dintre care 11 documente nominalizate — printre ele certificatul constatator ORC, contractul de prestări servicii și certificatul de îmbălsămare.

Cererea nu o poate depune oricine. Conform HCL Cluj-Napoca nr. 300/2014, art. 61, „Solicitarea deshumării și reînhumării poate fi cerută numai de către titularul/titularii dreptului de concesiune, exceptată fiind dispoziția dată potrivit legii, de către Parchet sau de instanțele judecătorești”; art. 64 prevede că persoanele înhumate în gropi comune nu pot fi deshumate la cererea rudelor. Fără calitatea de concesionar, cererea nu se înregistrează.

Pragul de 30 km — ce spune legea și ce spune regulamentul local

Cerința unui aviz DSP atunci când rămășițele se transportă la mai mult de 30 km apare în lista de acte publicată de Primăria Sibiu, citată mai sus. Este o cerință de nivel local; verificați regulamentul primăriei dumneavoastră, pentru că nu toate orașele o prevăd.

O menționăm pentru că în HG nr. 741/2016 există două praguri de 30 de kilometri, dar niciunul nu se referă la deshumare: art. 5 alin. (1) lit. b) face îmbălsămarea obligatorie „când decedatul este transportat în scopul înhumării într-o altă localitate […] la o distanță de minimum 30 de kilometri”, iar art. 26 alin. (2) cere „avizul sanitar de transport prevăzut în anexa nr. 5”. Ambele privesc transportul inițial al corpului; pentru deshumare, anexa nr. 6 acoperă deja tot.

Procedura pas cu pas și cine execută lucrarea

Lucrarea nu o poate face familia: potrivit HG nr. 741/2016, art. 30 alin. (1), „Exhumările/Deshumările și reînhumările se fac de către administrațiile cimitirelor, în prezența familiei persoanei decedate sau a unui reprezentant al acesteia și a administratorului cimitirului”. Când măsura a fost dispusă de parchet sau de instanță, alin. (2) cere și prezența unui reprezentant al acestuia.

Pașii, în ordine:

1. Verificați câți ani au trecut de la înhumare (și de la deces, dacă sunteți aproape de limită). De acest calcul depinde dacă aveți nevoie de aviz DSP și dacă puteți lucra în afara ferestrei 1 noiembrie–31 martie.
2. Obțineți acordul celorlalți titulari ai concesiunii. Este cel mai frecvent motiv de blocare a dosarului.
3. Asigurați locul de reînhumare și dovada că vă aparține. Dacă trebuie concesionat, consultați ghidul despre prețul și concesiunea locului de veci.
4. În intervalul de la 1 la 7 ani, cereți avizul DSP conform anexei nr. 6 și programați lucrările în interiorul valabilității înscrise pe el.
5. Depuneți cererea la administrația cimitirului sau la primărie, după regulamentul local, și stabiliți data lucrărilor.
6. Prezentați-vă la lucrări, personal sau printr-un reprezentant. Prezența dumneavoastră nu este opțională — legea o cere expres.

Cum se desfășoară efectiv lucrările

Anexa nr. 6 conține și regulile de execuție. În același cimitir, lucrările „se vor face în primele ore ale dimineții, în timpul cel mai scurt posibil”. În alt cimitir: „Transportul cadavrului […] se va face cu mijloace rapide, sicriul fiind introdus într-o ladă de lemn căptușită cu tablă sau carton gudronat. Sicriul va rămâne închis.”

Norma cere, așadar, o ladă de lemn căptușită; sicriul de zinc menționat de multe firme este o practică a domeniului, nu o cerință a acestui text. Iar reînhumarea în același cimitir este prevăzută explicit — dacă mutați rămășițele într-un cavou din același cimitir, transportul și lada nu mai sunt necesare.

Situația din București

Cimitirele publice ale Capitalei sunt administrate de ADPMB — Administrația Domeniului Public a Municipiului București, care a preluat atribuțiile fostei ACCU. Conform paginii oficiale, autorizația de deshumare și transport oseminte se depune la Serviciul Acte de concesiune, evidență locuri de veci, Str. Iuliu Hațieganu nr. 1, sector 4, taxa este de 45,38 lei, iar „autorizațiile se eliberează în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii”; familia se prezintă apoi la administrația cimitirului cu 24 de ore înainte de lucrări (ADPMB). Condițiile sunt valabile doar în București, pentru cimitirele administrate de ADPMB.

Cât costă o deshumare în 2026

Costul are trei componente independente: tariful administrației de cimitir (stabilit prin hotărâre de consiliu local), manopera și materialele firmei funerare și eventualul loc de veci nou. Conform listei oficiale a Primăriei Sibiu, deshumarea osemintelor dintr-un mormânt de pământ costă 805 lei, iar exhumarea unui cadavru din același tip de mormânt — 3.470 lei.

Mai jos am separat tarifele oficiale de lista de prețuri a unei firme private, ca să știți ce este stabilit prin hotărâre și ce este ofertă comercială.

A. Tarife oficiale de administrație

Cifrele dintr-un oraș nu se transferă în altul. Tarifele se aprobă prin hotărâri de consiliu local și diferă cu un ordin de mărime: pentru scoaterea unui cadavru dintr-un mormânt de pământ, lista Sibiului indică 3.470 lei, iar cea a Ploieștiului 207 lei. Nici raportul dintre poziții nu este universal: la Sibiu, ridicarea osemintelor după 7 ani intră la tariful mic, în timp ce la Ploiești deshumarea unui cadavru și înhumarea osemintelor costă la fel. Cereți lista administrației cimitirului în care se află mormântul — cea a SGU Ploiești, de pildă, nu are anul de valabilitate înscris.

B. Exemplu de listă de prețuri a unei agenții funerare private

Cifrele de mai jos provin de la o singură firmă, care își marchează ea însăși tabelul drept orientativ. Nu sunt prețuri medii pe România.

Nu sunt incluse: noul loc de veci, monumentul nou sau remontarea celui existent, transportul peste distanța standard și sicriul de zinc la mutarea în altă localitate (listă publicată de o agenție funerară privată).

Tariful avizului sanitar DSP nu este stabilit unitar la nivel național. Ordinul MS nr. 2459/2022, care aprobă lista tarifelor direcțiilor de sănătate publică, nu conține nicio poziție referitoare la deshumare, reînhumare sau servicii funerare — nici în forma inițială, nici în forma consolidată. Art. 2 din același ordin prevede că prestațiile neincluse se tarifează pe bază de deviz, potrivit anexei nr. 2 — de aceea răspunsul vi-l poate da doar DSP-ul județean.

Cereți întotdeauna un deviz scris, atât de la administrația cimitirului, cât și de la firma aleasă. Dacă bugetul este strâmt, spuneți-o deschis administrației: unele lucrări, de exemplu demontarea și remontarea monumentului, pot fi etapizate.

Reînhumarea și ce se întâmplă cu vechiul mormânt

Mutarea rămășițelor nu este doar o operațiune tehnică. Conform HCL Cluj-Napoca nr. 300/2014, art. 62: „În cazul în care decedatul/decedații ce se află în mormânt au fost deshumați și reînhumați în alt loc de înhumare, titularul concesiunii pierde dreptul de folosință.” În regulamentul acestui oraș, mutarea înseamnă și renunțarea la vechiul loc, care poate fi apoi reatribuit.

Este cel mai puțin cunoscut aspect al procedurii și, pentru multe familii, cel mai dureros. Verificați regulamentul local mai ales dacă intenționați să păstrați vechiul loc pentru altcineva din familie.

La costuri se adaugă lucrările asupra monumentului: în lista Primăriei Sibiu figurează, separat, „Demolare monumente funerare vechi” — 215 lei, „Ridicare capac de pe mormânt” — 90 lei și „Așezare capac” — 150 lei. Pentru un monument nou, prețurile sunt detaliate în ghidul despre monumente funerare, tipuri și prețuri.

Rămâne o întrebare pe care puțini o pun cu voce tare: unde se duc oamenii care veneau la mormânt, dacă acesta se mută în alt oraș? Pentru o familie răspândită între județe sau plecată din țară, punctul fizic de memorie își schimbă adresa.

De reținut. După o reînhumare, fotografiile, documentele și povestea vieții persoanei dragi nu mai sunt legate de un anumit rând dintr-un cimitir. O pagină de amintiri online rămâne aceeași indiferent de locul în care se odihnește acum, iar rudele care nu pot ajunge la noul mormânt o pot vizita de oriunde. Aflați mai multe despre memorialul digital pe Kinmory →

Întrebări frecvente (FAQ)

După câți ani se poate face deshumarea în România?

Depinde de scop. După 7 ani, osemintele se pot deshuma în orice perioadă a anului, fără avizul Direcției de Sănătate Publică (Legea 102/2014, art. 9 alin. 5). Între 1 și 7 ani de la înhumare este posibilă doar cu aviz sanitar de la DSP și numai în perioada 1 noiembrie–31 martie, pentru reînhumare în alt loc. Sub 1 an, doar prin dispoziția procurorului sau a instanței.

Este adevărat că în România deshumarea se poate face doar între 1 noiembrie și 31 martie?

Nu, această regulă nu se aplică tuturor situațiilor. Perioada 1 noiembrie–31 martie este obligatorie doar când deshumarea se face înainte de împlinirea a 7 ani de la înhumare, cu aviz DSP, în scopul reînhumării în alt loc (HG 741/2016, art. 29 alin. 2). După 7 ani, deshumarea osemintelor este permisă în tot cursul anului, fără aviz sanitar.

Ce acte necesare trebuie pentru deshumare?

Actele se depun în două locuri. La DSP, pentru avizul sanitar: cererea, certificatul de deces și dovada deținerii locului de veci; unele direcții județene cer și documentele firmei funerare. La administrația cimitirului: cererea-tip, actul de concesiune în original și copie, actul de identitate al concesionarului și acordul scris al celorlalți titulari, dacă sunt mai mulți. Listele diferă de la un județ la altul.

Cine poate cere deshumarea unei persoane decedate?

În regulamentele locale, cererea poate fi depusă numai de titularul sau titularii dreptului de concesiune asupra locului de veci — de exemplu, regulamentul cimitirelor din Cluj-Napoca prevede acest lucru expres. Excepția este dispoziția dată, potrivit legii, de Parchet sau de instanța de judecată. Persoanele înhumate în gropi comune nu pot fi deshumate la cererea rudelor. Verificați regulamentul primăriei dumneavoastră.

Cât costă o deshumare în 2026?

Costul are trei părți: tariful administrației de cimitir, serviciile firmei funerare și, dacă e cazul, un loc de veci nou. Tarifele de administrație se stabilesc prin hotărâre de consiliu local și diferă mult: la Sibiu, deshumarea osemintelor dintr-un mormânt de pământ costă 805 lei, iar exhumarea unui cadavru din același tip de mormânt — 3.470 lei. Cereți întotdeauna un deviz scris.

Ce se întâmplă cu mormântul vechi după ce rămășițele sunt mutate?

În regulamentul cimitirelor din Cluj-Napoca, dacă persoana deshumată este reînhumată în alt loc de înhumare, titularul concesiunii pierde dreptul de folosință asupra vechiului mormânt, iar locul poate fi reatribuit. Monumentul se demontează, iar demontarea și remontarea se plătesc separat. Regulile diferă între orașe — verificați regulamentul administrației cimitirului înainte de a începe procedura.

Se poate face deshumarea dacă persoana a murit de o boală infecțioasă gravă?

Nu, dacă decesul a fost cauzat de o infecție cu un agent infecțios înalt patogen. HG 741/2016, art. 20 alin. (3) lit. k) prevede că, în acest caz, „deshumarea înainte de trecerea a 7 ani de la deces este strict interzisă”. Este o interdicție absolută, pe care niciun aviz sanitar nu o poate depăși. Încadrarea cauzei decesului o face DSP-ul județean.

Rezumat

• Trei regimuri, nu unul singur: sub 1 an — doar prin dispoziția procurorului sau a instanței; între 1 și 7 ani — cu aviz DSP; după 7 ani — liber, în orice lună.
• Fereastra 1 noiembrie–31 martie se aplică doar intervalului de 1–7 ani și doar pentru reînhumarea în alt loc (HG 741/2016, art. 29 alin. 2). Nu este o regulă generală.
• Cei 7 ani se numără diferit: „de la data înhumării” în HG 741/2016, „de la deces” în Legea 102/2014. Dacă sunteți la limită, întrebați explicit.
• Interdicție absolută la deces cauzat de un agent infecțios înalt patogen: deshumarea înainte de 7 ani este strict interzisă (HG 741/2016, art. 20 alin. 3 lit. k).
• Cererea o depune numai titularul concesiunii, cu acordul celorlalți titulari.
• Lucrarea o execută administrația cimitirului, în prezența familiei sau a unui reprezentant (HG 741/2016, art. 30).
• Actele diferă de la un județ la altul — verificați lista publicată de DSP-ul dumneavoastră.
• Tarifele se stabilesc prin hotărâri de consiliu local și variază între orașe cu un ordin de mărime.
• Mutarea poate însemna pierderea dreptului asupra vechiului loc — așa prevede regulamentul din Cluj-Napoca.
• Cereți un deviz scris înainte de orice plată.

Informațiile sunt actualizate la 4 septembrie 2026 și se modifică prin hotărâri locale și ordine ale autorităților sanitare — confirmați-le înainte de a depune dosarul.

Articole utile

• Loc de veci în România — prețuri și concesiune în 2026 — durata concesiunii, taxele pe orașe și ce se întâmplă la expirare
• Monumente funerare — tipuri și prețuri — materiale, costuri, demontare și remontare
• Certificat de deces în România — cum se obține și cum solicitați un duplicat
• Repatrierea unei persoane decedate — formalitățile pentru transportul peste graniță
• Incinerare în România — prețuri și proceduri — alternativa la înhumare, cu pașii și costurile

Adăugați un cod QR la monument

După o reînhumare, monumentul se montează din nou — este momentul potrivit pentru a adăuga și o plăcuță cu cod QR. Vizitatorii care ajung la mormânt pot vedea, direct de pe telefon, fotografiile și povestea vieții persoanei dragi, iar rudele aflate departe pot lăsa un mesaj fără să facă drumul.

Creați un memorial digital pe Kinmory →